Șocul e mare la început pentru multe mame, căci nimeni și nimic nu te pregătește suficient în a înțelege ce urmează. Se idilizează mult conceptul de a fi mamă și se vorbește prea puțin despre dramele și transformările ce au loc, diferit în fiecare, când planul din târg nu se mai potrivește cu cel de acasă, când experiențele altora sunt interpretate fără să se țină cont de toate aspectele, când zilele par interminabile, când oboseala e cruntă și viața altfel decât e atunci nu poate fi imaginată.
La rândul meu, odată ce am aflat că sunt gravidă, mi-am dorit să știu cât mai multe despre cum să-mi cresc copilul, să-i fiu o mamă bună. Mi-am luat cărți despre graviditate, despre cum să fiu părinte, m-am înscris la Cursul Lamaze să am parte de sarcină și naștere lină, m-am informat despre îngrijirea bebelușului, alăptat.
Mi-am făcut necesarul de produse, am pregătit camera copilului, m-am înscris la un medic de familie cu competențe pediatrice, am făcut analize, mi-am schimbat stilul de viață și multe altele. Mi-am dorit să fac tot ce ține de mine să fiu pregătită.
Doar că nu am fost. Am pornit cu așteptări setate greșit, iar o vreme m-am înecat în nesiguranță, îngrijorare, neputință, vinovăție și singurătate, deși am avut oameni în jurul meu, așa cum am scris aici.
Simt că ne e mai ușor să vorbim despre lucruri frumoase și evităm să aducem în discuție partea mai puțin plăcută a trăirilor. Ne temem, poate, că asta ar implica să aruncăm o lumină proastă asupra noastră, că nu suntem în stare să ducem greul precum cum o fac alții. Așa că ne prefacem, uităm și nu împărtășim din greul nostru, pentru a nu fi judecați.
Și pentru că nimeni n-a îndrăznit să îmi ofere mai mult decât o imagine cosmetizată a adevărului, fără intenția de a crește anxietatea viitoarelor mămici, ci din dorința de a ști la timp că nu sunt singure în fața dificultăților, că un procent semnificativ de mame întâmpină cu greutate primele luni, poate chiar primul an sau mai mult, din viața alături de bebeluș, scriu, din proprie experiență, următoarele:
- O perioadă nu vei mai fi singură niciodată, dar s-ar putea să te simți singură mai mereu;
- Va fi greul tău de dus, indiferent de cât de mult ajutor vei avea. Mama e doar una;
- Te vor durea multe: brațele, spatele, picioarele, sânii, dar și sufletul. Vei fi mai obosită decât ai fost vreodată;
- Te vei simți neînțeleasă, neapreciată, judecată, criticată, oricât de aproape îi vei avea pe cei dragi;
- Nu o să-ți placă de tine, de ce vezi în oglindă, dar nici de ce vezi reflectat în ceilalți;
- Te vei îndoi de tine și de capacitatea ta de a fi mamă;
- Te vei compara cu alte mame și pe copilul tău îl vei compara cu alți copii;
- Te vei învinovăți că nu pot să faci tot ce ți-ai propus înainte să naști;
- Vor trece zile întregi cu tine nemâncată, nespălată, nedormită, nevorbită;
- Vei fi neliniștită să lași copilul mâna altora;
- Te vei certa cu toată lumea și vei crede că toți sunt împotriva ta, că nu înțeleg nimic din suferința și efortul tău;
- Vei plânge mult, uneori din senin, și de bine și de rău;
- Te vei îngrijora că nu faci alegeri corecte pentru puiul tău, că nu faci destul pentru bunăstarea lui. Bunăstarea ta nu va mai fi o prioritate;
- Vei pierde relații și legături cu oameni la care credeai că ții;
- Te vei simți redusă la un singur atribut, acela de a fi mamă;
- Intimitatea relației de cuplu s-ar putea să aibă de suferit o perioadă;
- Te vei simți neputincioasă la fiecare episod de boală a copilului și din disperare vei cere opinia mai multor medici, vei testa variante pentru a nu mai ajunge acolo;
- Vei căuta online informații vizavi de ce te îngrijorează în legătură cu bebelușul tău;
- Vei primi sfaturi și păreri pe care nu le vei cere și vei simți că toți știu ce-i mai bine pentru copilul tău;
- Te vei simți vinovată să ceri timp pentru tine, să te îngrijești mai bine;
Va fi greu o perioadă și va fi nevoie să-ți privești greul cu sinceritate. Să înțelegi că e în regulă să le simți pe toate, că multe dintre noi am fost acolo și că e, la urma urmei, doar o perioadă delimitată în timp, așa cum am scris și aici. Că îți vei recâștiga independența, îți vei revedea frumusețea și valoarea.
Între timp, caută să fii blândă cu tine, suficient cât să supraviețuiești. Cât să păstrezi dialogul sincer cu tine și cu cei din jur. Iar treptat, balanța greului va înclina spre bucuria de a fi tu, în toate rolurile și relațiile tale.
Dacă articolul a fost relevant pentru tine, te invit să îl distribui pe Facebook aici:
