Atelierele creative

Înainte de toate, Dialogurile incluse atât în volumul 1 cât și în volumul 2 caută să sublinieze că în relație cu cei mici, joaca și atenția unidirecțională a părinților oferă cel mai bun „teren” pentru a rodi atașamentul, înțelegerea, încrederea, iubirea necondiționată. 

Tocmai de aceea, la finalul fiecărui Dialog, veți găsi câte o propunere de activitate de care să vă bucurați împreună pentru a sedimenta cele citite. 

Însă spre deosebire de primul volum, unde toate activitățile sunt creative iar gradul de dificultate nu presupune neapărat prezența unui adult, volumul 2 vine cu o listă nouă de propuneri ce includ atât ateliere, cât și joacă, socializare ori gătit împreună, unde implicarea părinților e necesară pentru bunul mers al activităților. 

Joaca, indiferent de formele ei e cel mai bun exercițiu în a deprinde abilități utile ulterior în creștere, iar finalizarea proiectelor în familie, oferă șanse minunate spre a învăța să fie responsabili, să se simtă validați și capabili de a duce la bun sfârșit provocări. 

Așadar, iată cele 6 propuneri de activități incluse în volumul 2: 

Răbdarea o creștem împreună 

Poate dintre toate virtuțile ce ne lipsesc cel mai mult în secolul vitezei, răbdarea ne dă cele mai multe bătăi de cap. În lipsă de timp, am încetat să o exersăm și pentru că vrem totul pentru noi și dintr-o dată, ne lovim de frustrări pe care le depășim cu greutate. 

Cu toate acestea, se întâmplă ca, deseori, să le cerem copiilor să aibă fix răbdarea care ne lipsește nouă. Poate dacă am fi mai curajoși, ne-am asuma că e nevoie să ne dăm mai mult timp unii altora, cultivând răbdarea împreună. 

Astfel, un exercițiu bun în acest sens ar putea fi plantarea unor semințe de iarbă ori grâu, de care să vă îngrijiți în familie pentru a urmări creșterea și dezvoltarea lor în tihnă. 

Căci, uneori, natura ne oferă cel mai bun exemplu spre a deveni cum ne e dat să fim, cu iubire și răbdare, la timpul potrivit. 

Un picnic cu bucurie 

Cel mai lung studiu privind bunăstarea, după 50 de ani de cercetare, pune relațiile la baza stării de bine generale. Astfel, modul în care alegem să ne construim conexiuni cu cei din jur ajunge să influențeze, în mare parte, propria fericire căci, poate, fericirea sinceră nu vine din lucrurile pe care le avem, ci din ceea ce decidem să facem cu ce avem, în compania celor dragi. 

Așa cum subliniază și dialogul ce precede propunerea de activitate, „bucuria împărtășită e emoție vrăjită care poate să transmită fericire înzecită”, însă, pentru aceasta, cei mici au nevoie de sprijinul nostru în a învăța să împartă din ce-i al lor pentru a crea experiențe împărtășite cu bucurie alături de prieteni și familie. 

Acestea fiind spuse, organizarea unui picnic ar putea deveni o oportunitate bună de a planifica, experimenta și întări conectarea, exersând abilitățile sociale și stabilirea de limite sănătoase în interiorul cărora bucuria împărtășită nu se micește, ci se multiplică prin conexiunea la grup. 

Joaca n-are vârstă – Verde stop!

Pentru copii, o invitație la joacă rezolvă mare parte dintre conflicte ori răutăți aruncate fără prea mult discernământ. De dragul distracției, renunță rapid la supărări și sunt dispuși să treacă peste neînțelegeri, anticipând bucuria jocului împreună. Iar când joaca se anunță a fi inedită, cu atât mai mult entuziasmul înlocuiește supărarea. 

Și pentru că cei mici sunt în continuă căutare de jocuri noi pe care să le testeze, cum ar fi să le lăsăm moștenire jocurile ce ne țineau pe noi ocupați în copilărie?

Cu acest gând în minte, propunerea de activitate asociată dialogului vine cu o idee de joc din vremurile noastre, adaptată copiilor de azi, Verde stop. O variantă mai accesibilă a jocului Stop verde viu pe care îl jucam săptămâni la rând, umplând buzunarele hainelor cu frunze și iarbă, pentru a nu fi prinși fără verdele viu asupra noastră. 

Vă provoc să-i încurajați pe copii să joace, fie varianta originală de mai sus, fie cea propusă în carte, însă mai mult decât atât, vă provoc să vă jucați împreună. Pentru că joaca n-are vârstă, bucuria e molipsitoare și orice supărare trece mai repede!

Traseul cu obstacole

Dacă ar fi să privim viața așa cum e, cu suișuri și coborâșuri, cu bucurii, dar și pericole la tot pasul, am putea spune că încă de când ne naștem, ne înscriem, vrând-nevrând, la un traseu cu obstacole.

Și pentru că în viață nu există câștigători și învinși, doar participanți ce aleg să se bucure de joc ori să se chinuie până la sfârșit, poate, ne-ar prinde bine să exersăm acele atribute care fac loc bucuriei. 

Astfel, ne-ar fi de ajutor să clădim încrederea unii în ceilalți, căci în lipsa ei rușinea, teama și vinovăția transformă traseul în unul greu de parcurs. 

Tocmai de aceea, propunerea de activitate ce însoțește dialogul „Accident” vine să probeze, în joacă, cât de responsabili putem fi în a ne ghida unii altora pașii, cedând controlul în fața încrederii că fiecare se străduiește, atât cât poate, să se mențină în siguranță atât pe el, cât și pe cei din jur.  

Acest tip de joc ajută la dezvoltarea încrederii în propriile capacități, cât și în familie ca o echipă cu scopuri și obiective comune. Cei mici se vor simți împuterniciți să vă acorde sprijinul și unde mai pui că joaca în sine e foarte distractivă!

Căpșu-banana și cioco-banana

Știm cât de pofticioși sunt cei mici și cât de ușor ajung să își dorească tot ce „le face cu ochiul” și e un efort să reușim să păstrăm un echilibru sănătos între nevoi și dorințe, mai ales atunci când dragostea pentru ei e infinită. Însă, deseori, tot ce e prea mult strică, chiar dacă intențiile sunt bune.

Realitatea e că resursele sunt finite și vrem sau nu să recunoaștem, am putea învăța, cu toții, cum să le gestionăm cât mai bine pentru noi și cei din jur. Am putea pune pe cântar acele lucruri care contează cu adevărat, în favoarea bucuriilor imediate ce își pierd rapid strălucirea.

Atunci, poate, am alege să oferim mai des cea mai de preț resursă pe care o avem la dispoziție, timpul de calitate împreună, ce nu are etichetă, însă care dă valoare fiecărei clipe împărtășite cu bucurie.

Acesta este și scopul propunerii de activitate asociată dialogului „Vreau orice!”, de a ne dedica timp unii altora, pregătind desertul preferat și transformând prepararea și savurarea acestuia într-o experiență trăită împreună, în loc de una cumpărată în grabă. 

Căci, poate, peste ani cei mici nu-și vor aminti lucrurile pe care le-au avut ori locurile pe care le-au vizitat, ci cât de văzuți, validați și apreciați s-au simțit în compania noastră în toți anii lor de început. Chiar și atunci când părinții nu s-au temut de dezordinea din bucătărie, pregătind împreună o dulce bucurie.

Căsuța Cip-Cirip

Munca în echipă e printre atributele esențiale în calea creșterii, iar capacitatea de a lucra împreună spre un scop comun în familie oferă celor mici cel mai bun cadru de exercițiu.

În plus, atunci când voia bună e pe primul plan și greșelile sunt văzute ca oportunități de învățare, fiecare e dispus să ofere cât de mult poate spre a duce la bun sfârșit orice fel de proiect început împreună. Ba mai mult, atunci când și creativitatea e încurajată, soluțiile nu încetează să apară și orice impas e depășit cu brio.

Cu toate acestea, rareori ne oprim din rutina zilei pentru a face loc copiilor în activitățile noastre, invitându-i să participe activ alături de noi spre a îndeplini sarcini de muncă în echipă. Obișnuim să le desconsiderăm din start capacitățile, iar timpul limitat avut la dispoziție ne determină să nu încărcăm și mai mult agenda cu treburi copilărești. 

Poate, dacă am avea mai multă încredere abilitățile lor, i-am încuraja să le dezvolte astfel încât să devină utile atât pentru ei, cât și pentru cei din jur. Le-am oferi spațiul să își exploreze creativitatea și i-am conduce spre adevăratul potențial. 

Astfel, orice invitație la muncă în echipă adaptate vârstei lor e bună, însă atunci când vine la pachet cu o oportunitate de joacă, aceea e cea mai bună șansă a copiilor să crească îndrăgind colaborarea spre un scop comun.

Propunerea de activitate asociată dialogului „La ecrane” e o astfel de invitație, de a fi creativi și a petrece timpul împreună, învățând cum să ducă la bun sfârșit un proiect, să fie prezenți, implicați și să caute soluții, fără a rămâne simplii spectatori ai vieții.

Despre carte am scris mai multe aici, iar despre cele 6 dialoguri incluse poți citi mai multe aici. Dacă crezi că ar putea fi bună și pentru voi, te invit să o comanzi pe site-ul Editurii Cartemma aici.

Mulțumesc!