Dialoguri sincere
  • Gânduri așezate în scris
    • Bine cu tine
    • Bine cu cei mici
    • Invitați în dialog
      • Invitați în dialog – Parenting
      • Invitați în dialog – Educație
      • Invitați în dialog – Stil de viață
    • Inspirație
      • Joacă
      • Deserturi
      • Cărți
      • Ateliere creative
      • Altele
  • Cărțile mele
    • O călătorie de (re)cunoaștere
      • Despre carte
      • Aventurile din călătorie
      • Jurnal de companie
      • Cu sprijinul TRANSAVIA
    • Dialoguri sincere – Volumul 1
      • Despre carte
      • Cele 6 dialoguri
      • Atelierele creative
      • De la o idee la o carte
    • Dialoguri sincere – Volumul 2
      • Manifest
      • Despre carte
      • Cele 6 dialoguri
      • Atelierele creative
      • Cu sprijinul Fundației Autonom
  • Contact
    • Despre
    • Și un pic în plus

Instinct versus control

Nu am mai scris demult despre experiența mea la Școala de scris, iar curând se împlinește anul de când sunt, din nou, elev. Peste vară, acolo n-am luat vacanță. Ce-i drept, n-am mai avut teme de la o săptămână la alta, dar am avut de scris la fiecare întâlnire în stilul “scoateți o foaie de hârtie și scrieți” – adică într-un timp delimitat, scurt, pornind de la o temă și anume cerințe, să scriem pe loc, cât de bine putem. 

Primul exercițiu de tipul ăsta m-a terifiat! Stăteam cu foaia în față și cu teama de ai-de-capul-meu-ce-fac-acum. Dar, cumva, am depășit momentele și am ajuns de-a dreptul să-mi placă exercițiile acestea. Chiar foarte mult! Deja mă surprind pe mine cu ce iese din 15-20 de minute de scris sub presiune. 

Și am ajuns la o concluzie. O las aici și alegi tu ce faci cu ea.

Pe măsură ce am cedat controlul, am început să-mi aud instinctul de a pune pe foaie primele idei care îmi vin în cap, așa zăpăcite, necamuflate și să le las să curgă, fără cenzură. 

La Școală ni s-a spus să ascultăm poveștile care vin spre noi, căci dacă vin înseamnă că au o poveste să ne spună. La fel e și cu ideile, oricât de crețe, dacă ne vin în minte, ăla-i spațiul în care să le dăm vocea creativă dictată de instinct. Căci poate, instinctul are să spună mai multe despre noi decât suntem în stare să recunoaștem. 

Doar că, deseori, ne place să ne considerăm ființe superioare, dotate de inteligență și autocontrol, departe de primitivul instinct ce pare că ne-a rămas de la animale. Și atunci inhibăm rapid instinctul, ca și când n-ar fi fost. Doar că odată cu el, inhibăm și creativitatea noastră și, mai ales, sinele autentic în fața temerilor, judecății altora, normelor etc. 

Sigur, nu spun să lași instinctul să pună stăpânire asupra ta, doar să-l lași să-și spună povestea, s-o asculți până la capăt, să vezi ce are să-ți spună despre tine, să ai curaj să vezi unde te duce, înainte să decizi ce e de făcut cu el. 

S-ar putea să fii surprins să descoperi că cedând controlul din când în când, acolo unde consecințele cedării nu pun în pericol siguranța ta sau a celorlalți, faci loc creativității și posibilităților ce-ți sunt menite ție! Care te mișcă instinctiv spre calea ta!

Dacă articolul a fost relevant pentru tine, te invit să îl distribui pe Facebook aici:

Facebook
Previous articleMoștenirea rușiniiNext article Dialoguri sincere la 2 ani

Cumpără cărțile mele

Adaugă în coș
45,00 lei
Preț promoțional pentru precomenzi:
35,00 lei 

Adaugă în coș

50,00 lei

Adaugă în coș

45,00 lei

despre blog

Pe dialogurisincere.ro vei citi, în mare parte, versiunea mea de adevăr în legătură cu starea de bine personală și cum influențează ea relațiile în special cu cei mici, dar și cu soțul, familia extinsă, prietenii, serviciul, comunitatea ori societatea în general.

Nu spun că adevărul meu e unul general valabil, ci chiar insist în a cerne prin sita personală absolut orice informație primită, înainte de a o însuși. Nu susțin că am citit mai mult decât alții, nu pretind să am studii de specialitate, însă mai presus de orice, fie ca părinte ori ca adult responsabil ce caută să crească prin el copii buni, fericiți și împliniți, m-aș bucura ca discuțiile de aici să deschidă calea dialogurilor sincere atât cu tine însuți, cât și cu cei din jur.

Spor la citit, pe blogul oamenilor mari ce cresc tot oameni, doar mai mici.

Articole recente

Cartea jurnal de companie în propria călătorie
O CĂLĂTORIE DE (RE)CUNOAȘTERE
Acel “nu am timp acum” e doar o scuză pentru “nu e o prioritate acum”

Vino să purtăm dialoguri însemnate înspre noi

Alătură-te grupului de discuții aici:

Primește notificări prin email despre articole noi

Categorii

  • Cărțile mele
  • Idei în dialog
    • Bine cu cei mici
    • Bine cu tine
  • Inspirație
    • Altele
    • Ateliere creative
    • Cărți
    • Deserturi
    • Joacă
  • Și un pic în plus

Cumpără cărțile mele

Adaugă în coș

45,00 lei
Preț promoțional pentru precomenzi:
35,00 lei 

Adaugă în coș

50,00 lei

ÎN STOC
Durata de livrare: 2-3 zile lucrătoare

Adaugă în coș

45,00 lei

ÎN STOC
Durata de livrare: 2-3 zile lucrătoare

         

Articole recente

Cartea jurnal de companie în propria călătorie
O CĂLĂTORIE DE (RE)CUNOAȘTERE
Acel “nu am timp acum” e doar o scuză pentru “nu e o prioritate acum”
cu Laura Iviniș
cu Laura Iviniș

Urmărește pe social media