Dialoguri sincere
  • Gânduri așezate în scris
    • Bine cu tine
    • Bine cu cei mici
    • Invitați în dialog
      • Invitați în dialog – Parenting
      • Invitați în dialog – Educație
      • Invitați în dialog – Stil de viață
    • Inspirație
      • Joacă
      • Deserturi
      • Cărți
      • Ateliere creative
      • Altele
  • Cărțile mele
    • O călătorie de (re)cunoaștere
      • Despre carte
      • Aventurile din călătorie
      • Jurnal de companie
      • Cu sprijinul TRANSAVIA
    • Dialoguri sincere – Volumul 1
      • Despre carte
      • Cele 6 dialoguri
      • Atelierele creative
      • De la o idee la o carte
    • Dialoguri sincere – Volumul 2
      • Manifest
      • Despre carte
      • Cele 6 dialoguri
      • Atelierele creative
      • Cu sprijinul Fundației Autonom
  • Contact
    • Despre
    • Și un pic în plus

Cum păstrezi bucuria?

Recent, am avut o discuție cu o prietena bună despre bucurie. Îmi mărturisea, destul de îngândurată, că parcă bucuria vine și dispare mult prea repede încât să apuce să se încarce cu ea. Că vine, dar parcă nici n-a fost. Mă întreba cum fac eu să o păstrez.

Adevărul e că n-am „arme secrete”. Cred că ajută să știu că suntem predispuși ca amprentele dificultăților să impacteze mai mult decât cele ale lucrurilor bune din viața noastră. Iar asta mă face să apreciez bucuria atunci când vine. (Baumeister et al., 2001 – Bad is stronger than good)

Această conștientizare mă determină să prelungesc amintirea momentelor bune, să vorbesc despre ele, să le păstrez cu mine și când îmi e greu, să mă întorc la ele. Să nu-mi uit momentele de glorie, să mă uit la ce am cu recunoștință, să știu că în mine stă puterea să-mi creez alte momente de bucurie.

În plus, cred că ajută mult să am și un scop, un țel spre care să mă îndrept, să nu mă pierd pe drum, ci să îmi doresc lucruri bune pentru mine. Iar la starea de bine lucrează și momentele de rugăciune, căci ăla e timpul în care proiectez spre univers tot ce cred că ar putea fi bun pentru mine și cei din jur.

Nu demult, am înțeles că multă vreme m-am rugat „greșit”, punând în gânduri lucrurile rele de care mă voiam ferită (să nu mă îmbolnăvesc, să nu mă refuze cineva, să nu pierd pe cineva, să nu uit, să nu greșesc, să nu plouă și tot așa). Și punând Nu înainte, accentuam îngrijorarea și concentrarea pe tot ce ar putea să meargă rău.

Abia apoi am citit o carte din care am priceput că atragem lucrurile care rămân cu noi și abia atunci am conștientizat diferența între a-ți dori să nu te îmbolnăvești sau a-ți dori să fii sănătos. A-ți dori să nu te refuze cineva sau a-ți dori să accepte propunerea ta, a-ți dori să nu pierzi pe cineva sau a-ți dori să rămână lângă tine cât mai mult, a-ți dori să nu uiți ori a-ți dori să ții minte, a-ți dori să nu greșești sau a-ți dori să faci cât de bine poți, învățând din greșeli, ba chiar a-ți dori să fie vreme bună, în loc de a-ți dori să nu plouă.

Căci gândurile noastre pot face diferența, iar atunci când știm ce ne îndreptăm, poate ne e mai puțin teamă să ne ferim de momente ce ar putea fi dificile, înțelegând sensul mai înalt din tot ce ne-ar putea duce spre starea de bine.

Nu-s cel mai debordant de fericire om. Nici pe departe. Dar am încredere în fericirea mea, că-i pusă bine pentru mine când mă îndrept spre ea. Și nu aștept mereu momente mari, ci mă străduiesc să le văd și pe cele mici, deseori trecute cu vederea. Acum mă bucur că mi-am făcut timp să las gândurile acestea aici.

Și poate, dintre toate lucrurile ce ajută la păstrarea bucuriei, cel mai mult contează să o simți a ta!

Dacă articolul a fost relevant pentru tine, te invit să îl distribui pe Facebook aici:

Facebook
Previous articleTe-ai gândit, vreodată, ce simte omida atunci când se transformă în fluture?Next article Jertfa pe crucea de părinte

Cumpără cărțile mele

Adaugă în coș
45,00 lei
Preț promoțional pentru precomenzi:
35,00 lei 

Adaugă în coș

50,00 lei

Adaugă în coș

45,00 lei

despre blog

Pe dialogurisincere.ro vei citi, în mare parte, versiunea mea de adevăr în legătură cu starea de bine personală și cum influențează ea relațiile în special cu cei mici, dar și cu soțul, familia extinsă, prietenii, serviciul, comunitatea ori societatea în general.

Nu spun că adevărul meu e unul general valabil, ci chiar insist în a cerne prin sita personală absolut orice informație primită, înainte de a o însuși. Nu susțin că am citit mai mult decât alții, nu pretind să am studii de specialitate, însă mai presus de orice, fie ca părinte ori ca adult responsabil ce caută să crească prin el copii buni, fericiți și împliniți, m-aș bucura ca discuțiile de aici să deschidă calea dialogurilor sincere atât cu tine însuți, cât și cu cei din jur.

Spor la citit, pe blogul oamenilor mari ce cresc tot oameni, doar mai mici.

Articole recente

Cartea jurnal de companie în propria călătorie
O CĂLĂTORIE DE (RE)CUNOAȘTERE
Acel “nu am timp acum” e doar o scuză pentru “nu e o prioritate acum”

Vino să purtăm dialoguri însemnate înspre noi

Alătură-te grupului de discuții aici:

Primește notificări prin email despre articole noi

Categorii

  • Cărțile mele
  • Idei în dialog
    • Bine cu cei mici
    • Bine cu tine
  • Inspirație
    • Altele
    • Ateliere creative
    • Cărți
    • Deserturi
    • Joacă
  • Și un pic în plus

Cumpără cărțile mele

Adaugă în coș

45,00 lei
Preț promoțional pentru precomenzi:
35,00 lei 

Adaugă în coș

50,00 lei

ÎN STOC
Durata de livrare: 2-3 zile lucrătoare

Adaugă în coș

45,00 lei

ÎN STOC
Durata de livrare: 2-3 zile lucrătoare

         

Articole recente

Cartea jurnal de companie în propria călătorie
O CĂLĂTORIE DE (RE)CUNOAȘTERE
Acel “nu am timp acum” e doar o scuză pentru “nu e o prioritate acum”
cu Laura Iviniș
cu Laura Iviniș

Urmărește pe social media